Dezvoltare personală

Programul de dezvoltare socio-emoțională pentru preșcolari

DA, POȚI!

Schaffer (2005) subliniază abilitățile pe care preșcolarii trebuie să le dezvolte în perioada 3-5 ani:

  • Utilizarea limbajului pentru a se gândi la emoții: obiectivarea și distanțarea propriei emoții
  • Identificarea modalității alternative de interpretare a evenimentelor pentru a le face mai inofensive
  • Mimează emoții în joc și pot masca emoții (minimizare, maximizare)
  • Dezvoltă competențele sociale

 Programul ”Da, poți!” fondat de Michael E. Bernard, psiholog și profesor la Universitatea din Melbourne, Facultatea de Științe ale Educației, conține o serie de tehnici pentru dezvoltarea următoarelor abilități socio-emoționale: înțelegere, organizare, perseverență, încredere, rezistență (reglare) emoțională.

Centru de Logopedie și Psihoterapie LogoBrain - servicii de logopedie si psihoterapie floresti

ÎNCREDEREA

Obiective:

  • Să știi că pot să reușesc în multe domenii la grădiniță
  • Presupune să nu-mi fie frică să fac greșeli sau să încerc ceva nou

Comportamente vizate:

  • Să ridic mâna la grupă pentru a răspunde
  • Să lucrez independent
  • Să împărtășesc o idee nouă cu educatoarea sau grupa

 Obiceiurile mentale care construiesc încrederea sunt:

  • Acceptarea necondiționată de sine: ”chiar dacă am greșit, nu înseamnă că sunt nepriceput”
  • Asumarea riscurilor: ”fac tot ce depinde de mine, nu mi-e teamă că voi face greșeli”
  • A fi independent: ”îmi susțin părerea chiar dacă alții nu sunt de acord cu mine”

ORGANIZAREA

Obiective:

  • Stabilirea scopului (nivel de performanţă) în arii specifice ale sarcinilor şcolare
  • Planificarea eficientă a timpului
  • Asigurarea resurselor necesare
  • Urmărirea/monitorizarea sarcinilor

Comportamente vizate:

  • A te asigura să înţelegi instrucţiunile înainte de a-ţi începe temele
  • A avea cele necesare atunci când începi temele
  • A avea un program de studiu sau un orar săptămânal
  • A planifica momentul în care începi o sarcină pentru a te asigura că ai suficient timp pentru finalizarea ei

Obiceiuri mentale care construiesc abilitatea de organizare: 

  • Stabilirea scopurilor – „ca să am succes, trebuie să ştiu unde vreau să ajung”
  • Planificarea timpului – „cât timp îmi trebuie să termin?”

PERSEVERENŢA

Obiective:

  • A încerca din greu şi a nu renunţa uşor atunci când realizezi sarcini pe care le consideri prea dificile sau plictisitoare
  • Presupune continuarea sarcinii fără a fi distras și verificarea sarcinii după finalizare

Obiceiuri mentale ce construiesc perseverenţa: 

  • Pot să reuşesc – „dacă încerc, e mai probabil să reuşesc decât să eşuez”
  • A depune efort – „cu cât mă străduiesc mai mult, cu atât voi avea performanţe mai bune”
  • A lucra din greu – „chiar dacă e neplăcut/dificil, merită”

ÎNȚELEGEREA

Obiective:

  • A lucra cooperativ cu profesorii şi colegii de grupă
  • A rezolva probleme fără a te înfuria
  • A urma regulile stabilite la grupă

Comportamente vizate:

  • A oferi ajutor atunci când lucrezi în grup
  • A nu întrerupe
  • A rezolva conflicte prin discuţie mai degrabă decât prin ceartă

Obiceiuri mentale care dezvoltă abilitatea de înţelegere: 

  • A fi tolerant cu alte persoane – „fiecare ne putem purta necuviincios la un moment dat”
  • A gândi înainte de a acţiona – „ce se întâmplă dacă fac asta?”
  • A respecta regulile – „respectarea regulilor ajută la protejarea drepturilor tuturor”
  • Responsabilitate socială – „şi eu pot contribui la o lume mai bună”

REZISTENȚA EMOȚIONALĂ

Obiective:

  • Capacitatea de a-mi modula emoţiile, de a şti cum să mă calmez astfel încât să nu devin extrem de furios/deprimat/îngrijorat
  • A şti ce să fac ca să mă calmez ca să mă simt mai bine
  • A-mi controla comportamentul atunci când sunt foarte supărat

 Exemple de rezistenţă emoţională: 

  • A rămâne calm şi controlat când cineva te tratează nedrept, fără consideraţie sau nerespectuos
  • A nu deveni deprimat atunci când greşeşti, nu înţelegi ceva, iei o notă mică sau când colegii te necăjesc/te ignoră
  • A nu deveni extrem de îngrijorat înainte de un test important sau înaintea unei activităţi importante
  • A nu deveni extrem de îngrijorat atunci când doreşti să cunoşti o persoană nouă
  • A nu deveni extrem de agitat atunci când vrei să te confrunţi să şi spui „Nu” cuiva care face presiuni asupra ta pentru a face ceva rău

Programul de dezvoltare socio-emoțională pentru școlari și adolescenți

Centru de Logopedie și Psihoterapie LogoBrain - servicii de logopedie si psihoterapie cluj

Acest program se adresează atât școlarilor mici cât și adolescenților.

Cele patru module conduc la o cunoaștere mai bună de sine, la o înțelegere a emoțiilor și a reglării emoționale, a dobândirii abilităților de a lega și menține relații sociale sănătoase, dar și la strategii de rezolvare de probleme.

Fiecare modul va fi adaptat pentru nivelul cognitiv și pentru problemele pe care copilul dumneavoastră le întâmpină.

 

Dezvoltarea personală

Cunoașterea de sine

Odată cu intrarea în şcoală, copiii întâmpină o serie de sarcini noi. Dacă îndeplinesc cu succes aceste sarcini, ei îşi dezvoltă un simţ de măiestrie şi împlinire. Dacă eşuează în mod repetat, îşi dezvoltă sentimente de inadecvare şi incompetenţă. Deoarece ei se află zi de zi, la şcoală, în preajma copiilor de aceeaşi vârstă cu ei, încep să se compare cu ceilalţi şi să îşi formeze păreri cu privire la abilităţile şi comportamentul lor în raport cu ceilalţi. Această informaţie este integrată în conceptul lor despre sine. Prin urmare, este important ca la această vârstă copiii să realizeze că oricine are puncte tari şi puncte slabe, şi cu toate că întotdeauna există lucruri pe care alţii pot să le facă mai bine decât ei, acest lucru nu înseamnă că ei sunt incompetenţi sau lispsiţi de valoare.

Acceptarea de sine

Odată ce copiii încep să îşi extindă nivelul de conştiintizare a propriei persoane şi să îşi compare aptitudinile cu cele ale colegilor lor, ei s-ar putea să trăiască sentimente de incompetenţă sau nemulţumire, lucru care poate afecta în mod negativ părerea pe care o au despre ei înşişi. Este foarte important ca în acest stadiu de dezvoltare copiii să fie ajutaţi să înveţe să se accepte pe ei înşişi.

Unicitatea fiecărui individ

Dezvoltarea conştiinţei de sine a copiilor, în această perioadă, este critică în termenii dezvoltării lor generale. Întărirea pozitivă, sau sprijinul, este important în a ajuta copiii să îşi identifice competenţele particulare prin care ei sunt speciali.

Dezvoltarea emoțională

Emoții pozitive (Sentimente grozave)

Copilăria mijlocie a fost adesea descrisă ca fiind „anii cei mai frumoşi” din viaţa unui copil. Creşterea este mai lentă în această perioadă de dezvoltare, iar copiii sunt expuşi multor experienţe noi şi captivante: a merge pentru prima dată de unul singur la bunica, a învăţa să mergi pe bicicletă, sau să participi la diferite activităţi la Clubul Copiilor, în ciuda faptului că unele dintre aceste noi experienţe pot să creeze anxietate şi nesiguranţă, există multe emoţii pozitive asociate cu această etapă de dezvoltare, dacă ea nu este eclipsată de stresorii situaţionali.

Emoții negative

Alături de emoţiile extraordinare, care apar pentru prima dată în perioada copilăriei mijlocii, pot exista de asemenea şi sentimente negative: nesiguranţa legată de realizarea unui lucru nou, anxietate asociată cu performanţa şcolară, sau frica de a ieşi din spaţiul de siguranţă oferit de familie pentru a petrece mai mult timp cu prietenii. Bineînţeles că aceste emoţii negative se intensifică dacă există anumiţi factori situaţionali precum schimbarea circumstanţelor familiale, abuzul, sau alcoolismul părinţilor. Din punct de vedere developmental, copiii pot să aibă la această vârstă dificultăţi în a-şi verbaliza sentimentele deoarece ei nu stăpânesc vocabularul emoţiilor, dar ei devin din ce în ce mai receptivi la sentimentele lor şi a celorlalţi.

Acțiuni pe baza emoțiilor

Copiii trebuie să înveţe faptul că există o relaţie între modul în care se simt şi modul în care acţionează. De asemenea, trebuie să înveţe că este bine să îşi exprime sentimentele, dar modul în care aleg să le exprime poate avea un impact pozitiv sau negativ. A învăţa modalităţi adecvate de exprimare a emoţiilor negative reprezintă o deprindere importantă pentru această etapă de dezvoltare.

Frica

O caracteristică a acestei perioade de vârstă este imaginaţia bogată. Având în vedere că copiii în vârstă de cinci şi şase ani au încă dificultăţi, uneori, în a face distincţia între fantezie şi realitate, nu este neobişnuit să le fie frică de întuneric, să îşi imagineze că monştrii îi vor ataca în timp ce dorm. Această frică se poate generaliza în „omul negru” de care sunt convinşi că se ascunde în curte, gata să îi înhaţe. De obicei, până la sfârşitul clasei întâi, copiii au depăşit faza acestei frici, dar până atunci această frică este foarte adevărată şi le afectează somnul sau, în unele cazuri, îi împiedică să iasă afară la joacă. Copiii trebuie să ştie faptul că deşi temerile lor sunt normale, există anumite lucruri pe care ei le pot face pentru a fi mai puternici şi pentru a depăşi aceste temeri.

Construirea prieteniilor

Relaţiile dintre copiii de aceeaşi vârstă au o funcţie importantă pentru aceştia. Interacţionând cu ceilalţi, copiii învaţă despre valori, comportamente, şi convingeri care îi va ajuta să devină membrii funcţionali ai societăţii. Deoarece relaţiile de prietenie joacă un rol esenţial în vieţile lor, a învăţa cum să dezvolte relaţii optime este o parte vitală din dezvoltarea lor socială.

Obiectiv:  Să identifice modalităţi de dezvoltare a unor relaţii bune cu cei din jur.

A împărtăși cu ceilalți

Până la vârsta de 7 ani, copiii încep să îşi depăşească egocentrismul şi dovedesc mai multe abilităţi pro sociale, precum împărţirea în mod egal şi manifestarea preocupării faţă de ceilalţi. Totuşi, datorită faptului că, copiii se dezvoltă în ritmuri diferite, lecţiile cu privire la împărţire facilitează progresul acestei abilităţi.

Cum ne facem prieteni

Datorită faptului că relaţiile de prietenie încep să joace un rol din ce în ce mai mare, este important să îi ajutăm pe copii să îşi dezvolte abilităţi care să le sporească relaţiile interpersonale. înţelegând diferenţa dintre comportamentele de prietenie pozitive şi cele negative, copiii vor avea mai multe cunoştinţe pe care să le aplice în interacţiunile sociale.

Dezvoltarea cognitivă

Alegerile oamenilor

La această vârstă de dezvoltare, copiii încep să gândeacsă într-o manieră mai logică atunci când ceva le este prezentat într-o formă concretă. Cu toate acestea, datorită faptului că ei trebuie să facă alegeri cu privire la multe lucruri care sunt mai abstracte, a-i ajuta să înveţe cum să facă alegeri şi cum să facă diferenţa între alegerile bune, rele şi cele „aşa şi aşa” reprezintă o parte importantă din dezvoltarea lor cognitivă.

Consecințele

Deşi copiii îşi dezvoltă progresiv capacitatea de înţelegere a acţiunilor logice, a reversibilităţii, şi a reciprocităţii, ei nu sunt întotdeauna capabili să aplice aceste concepte, într-o manieră consecventă, în activităţile lor de zi cu zi. Deoarece ei petrec mai mult timp la şcoală şi departe de casă, este important să îi învăţăm cum să gândească logic şi cum să anticipeze consecinţele.

Soluțiile

Datorită faptului că la această vârstă copiii se află în stadiul gândirii concrete, este adesea dificil pentru ei să identifice o varietate de alternative. Acest lucru le poate limita, în mod semnificativ, capacitatea de a rezolva probleme, care, la rândul ei, îi afectează în multe aspecte ale vieţii lor.

Rezolvarea de probleme

Pe parcursul acestei perioade, copiii îşi dezvoltă treptat capacitatea de a gândi într-o manieră mai logică. Ei nu mai sunt la fel de egocentrici, şi nici nu mai au o vedere magică asupra lumii aşa cum au avut-o când au fost preşcolari. In ciuda faptului că ei sunt mai buni acum în strângerea şi organizarea informaţiilor, ei întâmpină tot mai multe provocări odată ce încep să se aventureze şi să exploreze mai mult mediul înconjurător. A şti ce trebuie făcut poate reprezenta o dilemă.

Programează o întâlnire